CIRCUITUL MATERIEI ÎN APĂ

CIRCUITUL MATERIEI ÎN APĂ

Alături de procesul de fotosinteza, în apa acvariului (ca şi în apele naturale) au loc şi alte forme de asimilaţie. Aşa, de exemplu, bacteriile aerobe pot folosi drept sursă de energie nu razele  solare, ci o reacţie chimică, pentru producerea substanţei organice vii ele utilizînd carbonul din bioxidul de carbon.

Fig.3

Fotosinteza in Acvariu

Cu totul altfel se simt peştii într-un acvariu pregătit şi amenajat corect. Aici ei înoată vioi, apa fiind străbătută de numeroase bule de aer ce se ridică de pe plantele aflate în bătaia soarelui. Este suficient să atingem aceste plante cu foarfecele sau să tăiem din ele o bucăţică, pentru ca formarea de bule pe locul leziunii să se accelereze. Dacă acoperim fereastra şi plantele nu mai primesc lumină solară, degajarea de aer încetează în scurtă vreme. Aşadar, producerea de bule de aer de către plante este condiţionată de prezenţa luminii.
Pentru a demonstra această afirmaţie să repetăm experienţa lui Moîisch : peste un grup de plante din acvariu aşezăm, cu gura în jos, o pîlnie mare de sticlă : pe tubul pîlniei introducem o eprubetă răsturnată, umplută cu apă.

BAZA BIOLOGICA A ACVARIULUI

Capitolul I
BAZA BIOLOGICA A ACVARIULUI
Cel mai mulţi amatori, şi în special copiii, îşi încep activitatea de acvarist procurîndu-şi fie un „vas sferic pentru peşti", asemănător cu vasele chinezeşti de porţelan, fie folosind borcane de murături. Peştii introduşi în aceste vase sînt hrăniţi cu firimituri de pîine, gris sau alte produse similare. în mod obişnuit, acvaristul începător îşi procură primii peşti de la un alt acvarist, dintr-un lac sau dintr-un pîrîu din apropiere.
Ajunşi în asemenea vase, adevărate închisori de sticlă, peştii sînt condamnaţi, de la bun început, la moarte prin asfixie, fiindcă dimensiunile mici şi forma acestor vase nu permit cultivarea în interiorul lor a unor plante şi astfel oxigenul consumat de peşti nu are cum să fie reîmprospătat.

O noua directie - ING. Z. KASZONI ACVARIU

Schimbam putin directia postarilor de pe blogul asta fiindca din pacate nu am destul timp pentru a scrie noi articole.

Sa va spun o mica poveste ... cand eram eu la inceputul drumului meu in lumea acvaristicii, toti acvaristii cu experienta imi recomandau sa caut carte Domnului ING. Z. KASZONI si imi spuneau ca e una dintre cele mai complete carti despre acvaristica.

La momentul respectiv nu am gasit cartea despre care toti imi spuneau dar intre timp, in urma cu cateva luni, am gasit-o pe net asa ca va ofer si voua informatiile de acolo intr-un fel de serial cu mai multe episoade.

Sper sa va fie utila !!! Enjoy !

ING. Z. KASZONI

ACVARIU

Introducere

Dragostea omului pentru natură are o vechime milenara. Descoperirile făcute de-a lungul timpului dovedesc din plin acest sentiment: omul primitiv a desenat pe pereţii grotelor plante, diferite animale, între care şi peşti, îngrijirea animalelor capturate sau creşterea unor plante în ghivece confirmă interesul omului faţă de natură. Se pare că paralel cu cultivarea florilor în vase sau cu îngrijirea păsărilor in colivie, omul a crescut în locuinţa sa şi unii peşti ornamentali pentru a-i observa şi a-şi împodobi locuinţa. Săpăturile efectuate de arheologi pe teritoriul unor ţări cu o civilizaţie străveche, ca de exemplu în Egipt, China, Mexic sau Italia, dovedesc că acvaristica nu este o îndeletnicire nouă. Ea îşi are originea in cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei omeneşti. Astfel, descoperirile din Egipt sînt o mărturie a faptului că în locuinţele egiptenilor antici, deci cu 5000-6000 de ani în urmă, se găseau bazine în care erau păstrate unele specii ornamentale de peşti care se cresc şi astăzi în acvariile noastre ca, de exemplu, Gagrus schilbeides, Chromis nilotica, Haplochromis, Mormyrus etc. Desene ale acestor specii, originare din bazinele hidrografice ale Nilului, au fost găsite ca ornamente pe unele obiecte, printre care şi pe bazinele cioplite în piatră.